ACHRONIA

ACHRONIA - in Greek - `` a - '' (without) and 'chronia' (time)

"Achronia" is the sensation of the extinction of the linear and unidirectional flow of time. Retrieved in meditation, this gate opens towards the awareness of its existence and its meaning. The past and the future unite in order to form the present, disappear as deceptive and illusory influences in the evolution of the human being.

The transcendence of the collective perception of time gives the occasion to find an answer to the question "who am I?" The general tendency dictated by the alert rhythm of the contemporary society is the oblivion of this question of forgetting the way home.

Odyssey describes a return home, a human being who finds peace after many attempts and diversions from his goal. Without going into the depths of Homer's text, I chose to illustrate my own search for truth by using the key moments of Ulysses' journey that we bound through imaginary, ascetic and timeless threads, moments and personal states of mind.

Love and fear, greed and temper, dependence and detachment, hatred and compassion are the rotating polarities of each of us. By stopping the wheel, we have time to observe them and so we can answer the question.

ACHRONIA – din greacă - `”a-“(fără) și “chronia”(timp)
“Achronia” este senzația de dispariție a curgerii liniare și unidirecționale a timpului. Regăsită în stări de meditație, această poartă se deschide către conștientizarea existenței și a însemnătății ei. Trecutul și viitorul se unesc pentru a forma prezentul, dispar ca influențe derutante și iluzorii în evoluția omului.
Transcenderea percepției colective asupra timpului dă șansa găsirii unui răspuns la întrebarea “cine sunt?” Tendința generală dictată de ritmul alert al societății contemporane este de uitare a acestei întrebări, de uitare a drumului spre casă.
Odiseea descrie o întoarcere acasă, un om care își regăsește pacea după multe încercări și deturnări de la scopul său. Fără a intra în profunzimea textului lui Homer, am ales ilustrarea propriei căutari a adevărului folosindu-mă de momente cheie ale parcursului lui Ulise pe care le-am legat prin fire imaginare, aspațiale și atemporale, de momente și stări personale.
Iubirea și frica, lăcomia și cumpătarea, dependența și detașarea, ura și compasiunea sunt polarități rotative ale fiecăruia dintre noi. Oprind roata avem timp să le vedem și, astfel, avem posibilitatea să ne răspundem la întrebare.